Am decis sa scriu acest articol in urma multiplelor solicitari primite din partea prietenilor mei cu privire la situatia actuala din Romania. Toata lumea se intreaba mai in gluma sau mai in serios, ce se intampla cu tara asta? ce e cu toata tevatura asta legata de criza mondiala? cum ne va afecta si cat de greu ne va fii anul viitor? etc etc.
Nu stiu cati dintre voi cunoasteti exact cauzele acestei crize. Nu vreau sa credeti ca detin adevarul absolut, insa sunt convins ca un pic de bun simt economic si cateva cunostiinte generale legate de macroeconomie si finante va pot permite sa intelegeti ceea ce cred eu ca reprezinta esenta acestei stari de panica.
Inca de la inceput, va atrag atentia ca media vinde bine articolele si reportajele legate de criza. De aceea va indemn sa nu credeti chiar tot ce vi se spune. Pe langa vorbele mestesugite si de “neinteles”, apar reclame in primele pagini sau in prime-time. Oamenii normali se uita “interesati” la tot ce tine de dezbaterile efervescente si teatrale legate de criza. Alti oameni, mult mai interesati si mult mai motivati, gasesc in asta un prilej perfect pentru a mai vinde cate ceva si pentru a mai baga o reclama. Simplu . . . comert pana la ultima suflare . . .
Poate eu vorbesc aiurea si nu stapanesc asa bine aceste informatii, insa Mugur Isarescu si al sau consilier, Adrian Vasilescu, sigur stiu ce spun. De acolo, din turnul lor de veghe, ei vad cel mai bine situatia si inteleg cat de mici suntem noi si cat de vulnerabili suntem in fata acestor curenti financiari si media potrivnici (revin pe parcurs asupra acestui aspect cu legaturi directe).
Sa revenim . . . criza . . . inceputuri . . . criza subprime . . . credite de proasta calitate . . . intermediate de brokeri lacomi dornici de comisioane de volum . . . care pur si simplu intermediau credite en-gross pentru bancile americane ahtiate dupa profit . . . acesti brokeri si aceste banci au intretinut artificial un nivel crescut al cererii de credite inducand nevoia de consum (cumpara!, cumpara!, e un moment favorabil!, ia o finantare!, o refinantare! o dam noi, e usor, e la indemana etc etc). In goana lor au inchis ochii, nerespectand cele mai elementare norme ale prudentei bancare oferind credite unor beneficiari care, in conditii normale, nu erau indreptatiti sa le primeasca. Sa ne intelegem, constructorii, uzinele auto, alti producatori si manufacturieri, nu au stat “nevinovati” deoparte. Au alimentat ani de-a randul aceasta “nevoie artificiala” cu noi produse, cu noi momeli, cu noi oferte. Bancile si brokeri au pus cireasa pe tort “ajutand” oamenii sa obtina bunurile dorite. Astfel toata lumea era fericita. Producatori ca-si vindeau produsele pe o piata cu preturi in crestere si cu profituri din ce in ce mai mari, brokeri ca incasau comisioane, bancile ca incasau dobanzi iar beneficiarii finali ca-si satisfaceau o nevoie ARTIFICIAL creata si stimulata (as numi acest efect, efectul de steroid – creste, dar nu creste sanatos).
Sistemul financiar american, competitiv prin excelenta si extrem de inventiv, a gasit noi metode de a invarti aceasta spirala, transformand aceste credite DE PROASTA CALITATE in intrumente financiare care au fost “vandute” altor intitutii financiare si jucatori specializati. Cum? Au luat “creantele” rezultate din activitatea de creditare si le au transferat unor noi parteneri la pret promotional (accept sa primesc mai putin acum, urmand ca tu sa primesti suma si bonusul – dobanda peste ani si ani). Numai ca generatorul bonusului totodata si cel care trebuia sa returneze imprumutul nu detinea pe deplin aceasta capacitate asa cum ar fi fost normal fiind un evident purtator de risc.
In paralel, primele “default”uri, primele esecuri in a returna sumele imprumutate au aparut. Conjunctura nefavorabila inregistrata la nivel global (cresterea exagerata a pretului petrolului, deficitul extrem de mare al economiei americane, razboiul din Orientul Mijlociu, criza din Georgia, presiunile gazeifere ale rusilor) a coincis cu aceste momente si, pe fondul scaderii preturilor pe piata imobiliara americana, bancile si celelalte institutii americane s-au trezit ca portofoliile lor erau garantate cu active toxice si de proasta calitate (cu valoare indoielnica si in scadere). Asa au aparut primele probleme . . .
Ulterior, bancile de investitii care schimbau intre ele titluri rezultate din securitizarea acestor credite proaste au realizat ca e ceva in neregula si au inceput sa execute pozitiile pe care le detineau inregistrand pierderi, pierderi si iar pierderi. Remarc ca majoritatea acestor titluri purtau in momentele respective calificative de tip “Triple A” adica erau recunoscute de asa zisii evaluatori de titluri (societati de rating) ca fiind foarte stabile si foarte de incredere. Aceste pierderi au indus o decapitalizare accelerata si o nevoie incredibila de bani si de noi surse de finantare care trebuiau luate de undeva. Zarurile deja fusesera aruncate, investitorii lichidau masiv portofoliile, bancile centrale deja intrasera in joc pompand bani in nationalizarea bancilor afectate, pietele financiare se destabilizau, cadeau bursele, etc etc.
Sintetizand: cresteri peste cresteri, profituri inventate, bonusuri masive pentru bankerii de pe Wall Street si nu numai, consum “steroidizat” (va rog sa va amintiti frenezia din jurul nostru cu privire la modul in care ne facem cumparaturile in ultimii ani!), goana dupa averi si bunastare, lipsa eticii profesionale si a bunului simt, cumulate, toate aceste elemente au pus bazele unui sistem instabil care se indrepta inevitabil catre o corectie necesara.
Faceti o mica paralela cu imobiliarele din Romania care au imbatat pe toata lumea si care au afectat radical mentalitatea unor oamenii simpli care si-au schimbat dintr-o data modul de viata si asteptarile (toata lumea vorbea de preturi aberante dar nimeni nu spunea cu cat a vandut cu adevarat). Faceti legatura cu afaceristii romani care confunda cifra de afaceri cu valoarea acestora si care, in lipsa unei pieti eficiente, habar nu au sa-si analizeze randamentele si adevarata valoare a afacerii pe care o gestioneaza . . .
(inapoi la subiectul dezbaterii)
Criza . . . Finantele din Romania . . . Bancile si bursa . . .
Bancile, intai: expunere imobiliara relativ redusa, instrumente financiare simple (credite, depozite si infime obligatiuni, securitizare ioc si pe ici pe colo cate un factoring sau scont), cash garla, rezerve BNR uriase. Ca atare putem spune ca situatia nu prezenta riscuri majore – mai ales considerand ideile conservatoare ale lui Mugur care de ani de zile sta cu ambele picioare pe frana de picior si trage cu putere in acelasi timp si de frana de mana (tot in acelasi stil, adica cu ambele maini 
).
Bursa . . . mica si slaba, cateva societati, 30-40% dominata de fonduri si capitaluri speculative STRAINE carora nu le a luat mult sa-si ia talpasita catre tarile de bastina (la un moment dat voit si rau intentionat as putea spune!).
Cu toate acestea, factori de risc au existat si exista si in Romania, acestia fiind folositi cu dibacie de cei care au pierdut afara si, oarecum, au fost stresati de faptul ca noi stam bine si facem fata distractiei cu brio. Anul 2008 va intra in istorie ca anul in care criza a lovit economia globala insa Romania a avut o crestere economica de 8,3%! Pentru cei ce nu inteleg amploarea fenomenului, le spun ca de zeci de ani tarile dezvoltate inregistreaza cresteri de 2 – 3% (max 4 – 5%). Cu toate acestea, Romania este in criza . . . economica, mondiala, imobiliara, financiara, de care vreti voi . . .
Si asta de ce? Pentru ca asa vor unii!!! Da, ati citit bine!!! ASA VOR UNII!!! O parte a presei, o parte a intitutiilor financiare si bancare, o parte a dezvoltatorilor imobiliari, o parte a producatorilor, o parte a distribuitorilor, etc. De ce spun asta? Pai as avea urmatoarele argumente:
- stresati de pierderile de afara, fondurile de pe Bursa romaneasca si-au lichidat masiv pozitiile pentru a-si marca cat de cat un profit (atentie, intrarea acestora s-a produs cu multi ani in urma cand preturile erau la un nivel relativ scazut; in plus, in ultimii anii multe emisiuni de noi actiuni gratuite au bonificat portofoliile acestor fonduri, crescand numarul actiunilor detinute initial);
- banii rezultati au fost aruncati pe piata monetara pentru a fi schimbati in valuta forte si repatriati; in procesul de schimb, bancile comerciale au destabilizat oarecum piata in incercarea lor de a forta mana BNR pentru a obtine profituri rapide pe pietele overnight, ceea ce a afectat grav cursul de schimb (ganditi-va ce efecte nocive ar avea cresterea cursului in Romania; ganditi-va ca asta e laitmotivul general acceptat de majorare a preturilor de vanzare; vedeti posibilele efecte? inflatie, putere slaba de cumparare, frustrari, miscari sindicale, destabilizare . . . criza . . .);
- BNR intervine masiv si calmeaza piata insa politicienii cretini si aflati in campanie electorala lanseaza spirala cresterii preturilor; in paralel, uzitand de aceste “defecte de gestiune”, prietenii nostrii, agentiile de rating (care au acordat ratinguri de gen AAA pentru emisiuni de titluri garantate cu active supraevaluate – asta ca sa vedeti ce competenti sunt!), ne degradeaza artificial ratingul de tara! alta panica sau direct razbunare pe fata pentru palma data de BNR care a rezistat eroic unui atac subversiv, inteligent camuflat sub forma competitiei “perfecte” (asta in conditiile in care anumite banci s-au facut ca ploua ignorand liniile de finantare Lombard puse la dispozitie de BNR pretextand cu rusine ca “nu au stiut sa le utilizeze” pentru a induce dobanzi halucinate pe piata over-night!!!);
- media corupta, ipocrita si orbita de profit, care vrea sa vanda, sa vanda, sa faca tiraj, sa bage cat mai multa publicitate, a inceput sa lanseze articol dupa articol care mai de care mai inducator de teama si mai putin fundamentat (ma refer aici la articole de genul celor in care ni se spune ca pana la sfarsitul anului Romania va avea 25.000 de someri in plus - situatie extrem de “alarmanta” mai ales daca veti considera ca in acest moment Romania are o populatie activa de aproape 10,4 milioane, din care 6,5 milioane sunt populatie activa in sectoare non-agricole, si daca va ganditi ca sunt zone in Romania unde somajul este negativ – vezi zona Timisoarei si vestului tarii); in plus, amintiti-va zvonurile pe care toti le ati auzit referitoare la bancile care vor da faliment! nu cred sa existe unul dintre noi care nu a fost sfatuit “de o sursa sigura” sa si ridice banii de la o anumita banca (felicitari celor care au ignorat aceste semnale false si cu adevarat inducatoare de criza!).
Ar mai fi o categorie de argumente pozitive care infirma gravitatea crizei cu care ne confruntam. Dintre acestea remarc:
- constructiile duduie in continuare; nu am auzit pe nimeni sa se planga de faptul ca a intrerupt lucrarile. Aaaaaaa, speculatorii anunta ca nu mai investesc, ca nu mai promoveaza proiectele, ca regandesc strategiile . . . prostii . . . nu au avut niciodata bani si se bazau pe banci . . acum acestea nu le mai dau nimic si decat sa iasa cu coada intre picioare mai bine darama o piesa de domino in speranta ca va muri si capra vecinului . . .; as vrea sa remarc tot aici si corectiile inregistrate pe piata materialelor de constructii si actiunile de genul opririi productiei la Mittal: inclin sa cred ca prin aceasta masura extrema indienii incearca sa-si protejeze oarecum pretul crescut din piata, inducand o lipsa artificiala pentru a suplini aceasta corectie (scade oferta, creste pretul);
- agricultura a inregistrat o crestere superba in conditiile in care finantarile in acest sector se apropie de zero barat; ca atare alimentele de baza ar trebui sa fie din abundenta iar preturile sa fie rezonabile;
- consumul se mentine la cele mai inalte cote din Europa, previziunile pentru anul urmator fiind de crestere de doua cifre cel putin; asta inseamna ca oamenii au bani chiar daca bancile nu le mai dau asa usor credite;
- bani de afara ne vin garla, capsunarii nostri contribuind din plin la echilibrarea balantelor de plati; multe fonduri de investitii anunta ca au bani pregatiti pentru achizitii de societati falimentare . . . cu alte cuvinte asteapta un profit de la criza pe care au indus-o: poate doar doar or cumpara mai ieftin ceva acum;
- acumularea de capital putem spune ca nu sta chiar asa de rau fiind undeva in jur de 15-20% din PIB etc etc
Cam asta ar fi cu criza in Romania. Eu zic ca nu e dracul asa de negru cum vor unii sa fie. O sa fie ceva efecte. Structural insa nu avem insa de ce ne teme. Efectele directe nu vor fi extreme. Intradevar se vor vinde mai putine masini, mai putine case . . . asta pana cand bancherii vor redeveni lacomi si vor relaxa iar normele. Bani exista si trebuie rulati. Daca vom fi destepti si ne vom concentra pe proiectele de infrastructura vom putea vorbi numai de bine. Acum ne trebuie solutii de descongestionare si nu solutii de criza. Economia noastra este gatuita de lipsa infrastructurii si previziunile de crestere (in scadere) ar trebui justificate pe baza acestor lipsuri si nu de potentialele efecte ale crizei . . .
Din punctul meu de vedere, traversam o perioada de corectii, corectii necesare urmare a faptului ca la nivel global, ani de-a randul, am inregistrat cresteri mai mult sau mai putin naturale (steroidizate). Toti au raportat cresteri, ROE de 30%, profitabilitate, au facut bani din piatra seaca fara sa aduca plus valoare . . . au redus duratele de viata economica pentru a creste consumul, pentru a satisface nevoi induse . . . au schimbat comportamentul consumatorului si acum trebuie sa faca fata consecintelor. Asta este de fapt adevarata problema . . .