Nu știu cum vedeți voi societatea românească în ultimele 3-4 luni, însă vă spun sincer că am senzația că lucrurile reintră pe un făgaș normal . . .
Toată lumea critică manelele și stilul de viață manelist, soferii cretini și lipsiți de bun simț sunt în sfârșit criticați și arătați cu degetul, ziarele au început să scrie mult mai frumos, ”cațavencii” și-au dovedit imparțialitatea, sectorul energetic caută drumul spre independență regională iar politicienii . . . politicienii . . . m-au surprins de-a dreptul! Se critică nepotismul, se vorbește de întinerire, se retrag mamuții îmbătrâniți și ”moscoviți”, se saltă primari și senatori, se promovează proiecte și fonduri europene, se discută aprins despre parteneriatul public-privat, se dezbat pe larg subiecte precum educația națiunii și cercetarea, etc.
O stare de normalitate. O stare de bine relativ. Sincer îmi place. Mă informez și citesc presa și bucuros remarc că nu mai am ce scrie. Nu resimt așa acut acea revoltă care mă impingea să pun cuvânt lângă cuvânt pentru a construi porțiuni din zidul civic pe care îl visez.
Mi-ar place ca această stare să se consolideze în anii următori și societatea noastră să înțeleagă odată că nu mai putem trăi în această cloacă.
Poate fi doar o iluzie . . . poate fi o ”ceață” mai deșteaptă decât cele de până acum . . . Poate . . .
Până la proba contrarie însă, mă voi bucura de aceste momente constructive sperând că nu este vorba doar de o iluzie. Gândindu-mă că totuși 50% dintre Români au înțeles în sfârșit care este drumul nostru, pot spune că sunt mai liniștit.
Națiunea s-a trezit iar somnul ei nu va mai naște monștri. Rămâne doar ca Statul să găsească drumul cel mai scurt către eficientizare, către eliminarea parțială a corupției și către normalitatea administrativă în favoarea cetățeanului plătitor de taxe.
Fiecare putem ajuta! Să nu rămânem imparțiali și să punem umărul la această a doua Revoluție . . . o revoluție spirituală de această dată care sper din tot sufletul să remanieze spiritul perimat al Românismului.